Mai e nevoie de vreo introducere? nu cred. Va spun direct. M-a trasnit o idee pe la o ora tarzie, si anume de a face o rubrica care sa se intituleze "intrebari de zi cu zi". Cred ca numele va spune deja ca voi intreba diverse persoane despre problemele existentiale ale vietii. Fiindu-mi lene sa intreb persoane diferite de fiecare data, va anunt de pe acum ca voi cotrobai prin lista mea de messenger persoane disponibile pentru a da un raspuns cat de cat elocvent (in cele mai rare cazuri). Intrebarea de azi (care mi-a trecut bursc prin cap ca orice chestie pe care o scriu pe blog) este: "de ce oamenii sunt paranoici?". Ati stat vreodata si v-ati intrebat de ce credem anumite chestii fara vreo dovada? Eu recunosc, am momente in care cred ca unele persoane ma detesta, uneori stiu, alteori doar cred. In unele cazuri cred fara nicio demonstratie a acestui fapt si ma intreb: "ba, nu cumva sunt eu paranoic?". Pot sa fac pariu ca si voi va intrebati astfel de lucruri, poate des, poate rar, depinde de voi si de dorinta voastra de a va cunoaste mai bine. Asta e un mic exemplu din acele multe momente in care ma pot considera de-a dreptul paranoic. Acum sa aflam si alte raspunsuri (pe care "legea lenei" imi spune sa le dau anonime):
"de frica" (scurt si la obiect)
"au niste impresii proaste despre anumiti oameni sau despre toti oamenii si cred mereu ca se va intampla ceva rau sau ca ei vor iesi in dezavantaj"
"pt ca si findca de aia" (amuzant, nu?)
"pt ca pt unii asta e scopu lor in viata?!" (clar nu m-am gandit la asta niciodata... sa existe astfel de persoane?)
"pai poate pt ca au motive sau pt ca pur si simplu sunt nesiguri sau pt ca pur si simplu asa sunt ei...." (pur si simplu...)
"pt ca paranoicii sunt oameni si se aplica reciproca, statistic vorbind" (unele raspunsuri sunt chiar amuzante :D )
"ca asa le sta in fire, gandesc prea mult"
"pentru ca foarte multi mint si la un moment dat nu mai stii ce sa crezi incat creierasul tau o ia razna"
"pt ca sunt nesiguri si le e frica de diferite chestii"
"pt ca poate cred ca nu au prieteni si atunci cred ca cei din jur le vor raul"
"Din cauza stresului. Poate fi si din cauza prostiei(a lor sau a celor din jur) sau a intolerantei fata de restul. Sau poate sunt persoane partial introvertite, care urasc grupurile mari si pur si simplu dau in paranoia sau isterie incercand sa se adapteze!" (cel mai bun raspuns, cred)
In concluzie putem spune ca paranoicii sunt oamenii fricosi, nu? Aici exista un "dar" deoarece candva am ramas marcat de un fragment (nu mai tin minte de unde) care spunea ca teama trebuie considerata o prietena care ne da un indiciu ca acel ceva de care ne este frica sa il facem trebuie neaparat sa fie facut. Paranoicii sunt oamenii care ezita, cei care cred ca nu sunt destul de buni fata de altii (chiar daca am spus mai sus ca si eu sunt paranoic uneori, prefer sa fiu sincer, fata de unele persoane (putine) chiar cred ca nu sunt destul de bun). As putea enumera o gramada de alte aspecte care impiedica desfasurarea vietii si care ne pun la pamant uneori (nesiguranta, lispa de incredere, pesimismul, reflectarea asupra trecutului, etc.), dar tinand cont ca sunt o persoana optimista vreau sa termin aceasta postare cu un mic zambet pe fatza cititorilor si sa va spun ca frica e facuta sa o infruntam, optimismul si increderea in reusite sunt facute si ele pentru a ne incuraja sa fim mai siguri pe noi. Oameni! Nu mai fiti paranoici!