Nici nu stiu despre ce as putea sa scriu in capitolul 10. 10? e un numar rotund, important, multe lucruri se masoara in multiplii de 10. Nu am mai discutat de mult cu personalitatea mea "rea". Spun rea pentru ca nu mi se pare ca ar face ceva rau, ci pentru ca una din dorintele mele definitorii este sa nu fiu nevoit s-o folosesc. E sambata, a trecut aproape o saptamana de cand am plecat. Nu pot sa fiu ipocrit, mi-e dor, cam de toate, dar acum nu sunt convins ca mai vreau. Tu, ca persoana, ca femeia care ai fost intotdeauna, inca ma omori (intr-un sens pe care doar noi il intelegem.. omnomom) cand esti la cativa metri de mine. Si crede-ma ca inca ma gandesc la ce obisnuiam sa facem seara si mi-ar face placere sa mai am ocazia sa te termin cum iti place tie. In fine, asta-i doar un aspect, poate nu cel mai important. Scriu greu, deja au trecut 10 minute pentru capitolul 10 si sunt convins ca vor mai trece inca 10. In general am un flow, un val care imi curge prin ratiune si nu ma impotmolesc in cuvinte, dar acum o fac. E bine, probabil ca imi gandesc mai mult cuvintele sa le pun o fundita mai draguta. Nu te-am inteles ieri, si nici nu te inteleg in general. Stau si ma intreb, daca ai luat decizia pe care ai luat-o, de ce nu te vad fericita? Daca acea decizie urma sa iti provoace fericire si liniste, de ce nu te simt linistita? Cu ce-ai gresit? Asta doar tu o poti sti. Sper sa-mi povestesti si mie. Am un mic mic mic cat un mic gand in creierasul meu, format pe baza actiunilor si spuselor tale recente ca si tu ai un mic mic mic cat un mic gand ca inca ma doresti. Poate ca serotonina pe care ti-o stimulam a disparut. Asa cum am spus, nu stiu ceea ce nu imi povestesti. Sunt rece. Ma vezi, ma simti ca sunt rece. E doar o consecinta a desfasurarii povestii. Se simte bine sa iei putina atitudinte pentru binele propriei persoane si sa iti decizi prezentul si viitorul. Cel putin cu asta ma ocup acum. Folosesc acest timp in care noi doi suntem in aceasta situatie pentru a-mi face mie, personal, foarte mult bine. Exista un adevar dificil care s-a creat in urma evenimentelor petrecute. Sunt altcineva. Vali pe care il cunosteam amandoi a cam fugit de noi. Stii, orice om are o esenta. Esenta mea este aceea de bunatate absoluta, de intentii pozitive si ganduri constructive. Din cand in cand, aceasta esenta a noastra, este bombardata de stimuli externi negativi. Esenta unui om este cam cea mai fragila parte lui, cred eu. Esenta mea nu a fost atinsa cu un ac, doua, trei; a mea a fost macelarita cu topoare (cu sape, cu cazmale) de'a lungul timpului. De fiecare data am facut aceeasi prostie (din punctul meu de vedere): m-am ascuns undeva intr-un loc uitat de lume si m-am vindecat revenind la viata cu aceeasi esenta pusa la bataie. Exact cum spune un citat minunat de bun ce-mi place de mor: "definita nebuniei este sa faci acelasi lucru in mod repetat si sa te astepti la rezultate diferite". M-am uitat prea mult la nevoile celorlalti, m-a interesat prea mult cum sunt persoanele apropiate si am ignorat cum sunt eu si ce nevoi am eu. Voi, persoanele apropiate mie, este fix treaba voastra cum sunteti voi si este responsabilitatea voastra pentru ceea ce vi se intampla, cum, la fel, nu a venit nimeni la mine din proprie initiativa sa ma ajute cu ceva fara sa cer. (asta nu inseamna ca va ignor sau ca nu am prieteni carora le multumesc si ii iubesc din suflet pentru tot ceea ce au facut pentru mine). Accentul este pe cerinta. "Cere si ti se va da" este o replica a carei valoare nu am vazut-o pana acum. De ce? Pentru ca eu obisnuiam sa fiu cel caruia i se cerea, cel care se adapteaza. De ce? De ce sa nu se adapteze si omul celalalt dupa mine? Revenind la ideea de esenta, nu-mi voi pierde bunatatea, dar o voi proteja, pentru ca e parte din mine. Asa ca decid. (o actiune puternica) Decid pentru viata mea, decid pentru starile mele, decid pentru ceea ce vreau, ceea ce fac, ceea ce las sa mi se intample. Eu decid tot ce ma implica pe mine. Doar Eu (as fi spus "decat", sa te fac sa razi, dar am o atitudine foarte serioasa acum).
Inchei prin a spun ca Vali nu va disparea ca "baiat de treaba", ci Vali va evolua in "baiat de treaba cu responsabilitate pentru propria viata, cu curaj si capacitate de decizie".
P.S. Mi se pare fascinant paradoxul in care marile pierderi te fac sa-ti gasesti cele mai puternice resurse.